MATERIA ORGANICĂ, TRANSFORMAREA EI ŞI FORMAREA HUMUSULUI

4.1. Sursele de materie organică din sol
Materia organică din sol, reprezintă un amestec complex de substanţe
diferite ca origine şi structură chimică.
În cea mai mare parte materia organică din masa solului este de origine
vegetală, alcătuită din resturi de plante, la care se adaugă şi materia organică de
origine animală şi cea rezultată din corpul microorganismelor.
Cantităţile de resturi organice din sol, care sunt supuse proceselor de
descompunere, variază foarte mult în funcţie de tipul zonelor de vegetaţie; (3 - 12
t/ha plante cultivate, 10 - 20 t/ha pajişti naturale).
4.2. Descompunerea resturilor organice
Agentul principal al transformării materiei organice a solului îl reprezintă
microorganismele din masa solului, bacteriile, ciupercile.
Procesele de descompunere a materiei organice sunt foarte complexe ele
se desfăşoară pe parcursul a trei etape şi anume: hidroliza,reacţii de oxidoreducere,
mineralizare totală.
Faza finală de descompunere a materiei organice (mineralizarea totală)
care are ca rezultat formarea de compuşi minerali simpli, a căror natură este
influenţată de condiţiile de mediu, procesul de descompunere se desfăşoară mai
rapid în mediu aerob i mai lent în condiţii aerobe.
4.2.1. Humificarea
Este procesul complex de formare a humusului, component organic
specific solului, format în urma transformării materiei organice vegetale şi
animale din sol.
Prin humus se înţelege un complex de produşi cuprinzând totalitatea
substanţelor organice din sol, ce se găsesc într-o permanentă stare de transformare
- descompunere şi sinteză (humus = pământ în limba latină).
7
4.2.2. Principalele tipuri de humus
În solurile din ţara noastră, se găsesc următoarele tipuri de humus:
humus mull - reprezentat prin materie organică complet humificată,
amestecată intim cu partea minerală a solului;
humus moder - reprezentat prin materie organică mai slab humificată şi
parţial legată de partea minerală a solului;
humus mor - este humusul format predominant din resturi organice slab
humificate, puţin mărunţite şi neamestecate cu partea minerală a solului.
4.2.3. Importanţa humusului pentru fertilitatea solului
Humusul reprezintă componenta organică specifică a solului, elementul
fundamental al fertilităţii.
Humusul constituie rezerva de substanţe nutritive pentru plante,prin
mineralizarea lui eliberându-se în mod continuu elemente nutritive uşor
accesibile.
Humusul influenţează în mod pozitiv formarea structurii solului prin
acţiunea de agregare (unire) a particulelor elementare de nisip, lut, argilă.
Humusul influenţează favorabil regimul de apă şi aer al solului, în
prezenţa lui, argila devine mai permeabilă, iar nisipul reţine mai bine apa.
Humusul reprezintă izvorul principal de hrană a microorganismelor,
factorul decisiv în formarea fertilităţii.