luni, 10 iunie 2013

6.4 Secara - Secale cereale L. var vulgare Körn.

6.4 Secara - Secale cereale L. var vulgare Körn.
6.4.1 Importanţă
Secara se cultivă în primul rând pentru hrana omului, fiind a doua cereală
panificabilă după grâu şi reuşeşte în condiţii vitrege, valorificând solurile acide sau cele
nisipoase precum şi zonele cu climă rece şi umedă din ţările nordice. În furajarea
animalelor se foloseşte ca nutreţ concentrat, masă verde sau fân, caz în care se cultivă
singură sau în amestec cu măzărichea de toamnă, formând borceagul de toamnă.
Suprafaţa cultivată cu secară pe glob este de 9,6 mil. ha, iar producţia medie de
2,34 t/ha, în timp ce în ţara noastră secara se cultivă pe 8,3 mii ha, iar producţia medie
este de 1,80 t/ha (Anuarul FAO, 2001).
Boabele de secară conţin 13% apă, 12,3% proteine, 2% grăsimi, 68,4% extractive
neazotate, 2,4% celuloză, 1,9% cenuşă. Valoarea nutritivă a 100 kg boabe este de 118 U.N..
6.4.2 Însuşiri morfologice
Secara formează un sistem radicular bine dezvoltat şi cu o mare capacitate de
solubilizare a compuşilor greu solubili din sol. Volumul mare al sistemului radicular şi
capacitatea ridicată de solvire şi absorbţie a acestuia, explică cerinţele reduse ale secarei
faţă de sol.
Tulpina are 5-6 internoduri, iar înălţimea la formele cultivate este de 120-180 cm.
Frunzele au în faza tânără culoarea roşiatic-violacee, apoi antocianul dispare şi devin
verzi-albăstrui. Inflorescenţa este un spic cu câte un singur spiculeţ biflor, la fiecare călcâi
al rahisului, protejat de 2 glume, iar paleea inferioară este aristată. Fructul este o cariopsă
golaşă, de culoare verzuie până la gălbui, forme diferite şi MMB de 30-40 g (Bîlteanu Gh
şi col., 1983).
6.4.3 Sistematică şi soiuri
Secara cultivată aparţine genului Secale, iar soiurile cultivate la noi în ţară sunt:
Amando, Apart, Gloria, Impuls (formă de primăvară), Marlo, Orizont, Quadriga, Raluca,
Rapid, Suceveana.
71
6.4.4 Cerinţe faţă de climă şi sol
Perioada de vegetaţie a secarei cultivate la noi în ţară este de 280-290 zile, iar
suma gradelor de temperatură în perioada de vegetaţie este de 1800-2100oC, în funcţie de
soi şi climă. Secara este o plantă rezistentă la iernare, depăşind în această privinţă grâul şi
orzul de toamnă. Deoarece are o creştere rapidă a tulpinii primăvara, secara valorifică mai
bine decât alte plante rezerva de apă din timpul iernii, reuşind şi în zonele mai secetoase.
Valorifică bine terenurile sărace, fiind puţin pretenţioasă faţă de sol, datorită
sistemului radicular profund şi a capacităţii mari de absorbţie. Se cultivă cu rezulate bune
pe nisipurile din sudul Olteniei, vestul Transilvaniei şi nord-estul Bărăganului, precum şi
în zonele submontane din Moldova, Transilvania, Muntenia şi Oltenia.
6.4.5 Tehnologia de cultivare pentru furaj
Rotaţia. Secara este o plantă puţin pretenţioasă faţă de sol şi planta
premergătoare, însă rezultate bune se obţin după premergătoare care părăsesc terenul
devreme ca: mazăre, borceag, porumb furajer, in, cartof. Nu se recomandă ca secara să
urmeze după culturile atacate de boli transmise prin sol, după cele recoltate târziu sau
după culturi tratate cu erbicide triazinice în doze mari. Secara este o bună premergătoare
pentru toate plantele din zona ei de cultivare, deoarece eliberează terenul devreme, lasă
solul curat de buruieni şi permite executarea lucrărilor solului la timp.
Fertilizarea. Consumul de elemente nutritive pentru 1000 kg boabe şi paiele
aferente este de 20-30 kg N, 10-15 kg P2O5 şi 20-30 kg K2O. Deşi capacitatea de absorbţie a
elementelor nutritive este mare, prin faptul că secara se cultivă pe soluri sărace,
reacţionează bine la îngrăşăminte. Se recomandă aplicarea a 50-60 kg/ha N, în primăvară la
pornirea în vegetaţie, 50-70 kg/ha P2O5 şi 40-50 kg/ha K2O, toamna sub arătură.
Lucrările solului. Se face o arătură de vară sau toamnă la adâncimea de 20-
22 cm, care apoi este menţinută curată de buruieni. Înaintea semănatului se pregăteşte
patul germinativ cu combinatorul, la adâncimea de semănat, iar patul germinativ trebuie
să fie bine tasat şi mărunţit, deoarece secara formează nodul de înfrăţire mai la suprafaţă
şi deci pericolul dezgolirii lui prin tasarea solului înfoiat este mai mare.
Sămânţa şi semănatul. Sămânţa trebuie să aibă puritatea de 98%, germinaţia de
peste 85% şi să fie liberă de scleroţi de cornul secarei. Sămânţa se tratează cu Vitavax
200 FF (300 ml/100 kg sămânţă). Semănatul se face cu semănători universale (SUP-21,
SUP-29) toamna devreme, între 25 septembrie-5 octombrie în sud şi între 15-25
septembrie în zonele subcarpatice. Distanţa între rânduri este de 12,5-15 cm, adâncimea
de semănat de 3-4 cm pe solurile mijlocii şi de 5-6 cm pe solurile nisipoase.
Desimea de semănat este de 500-600 boabe germinabile/m2, care se asigură
folosind 140-200 kg/ha sămânţă.
Lucrările de îngrijire. În primăvară se recomandă tăvălugirea culturilor cu plante
dezrădăcinate, în timp ce combaterea buruienilor se face prin respectarea rotaţiei sau prin
erbicidare cu 2,4 D Sare de amină 33 LS (1,5-2,0 l/ha), Illoxan 28 CE (2,5 l/ha).
Acolo unde se impune, toamna se aplică o udare de răsărire cu 300-400 m3/ha, iar
în timpul vegetaţiei 1-2 udări cu norme de 300-400 m3/ha.
Recoltarea, depozitarea şi conservarea. Secara pentru nutreţ verde se poate
consuma prin păşunat când plantele au 20-25 cm înălţime, iar pentru administrare la iesle se
recoltează când plantele au 30-35 cm înălţime şi se foloseşte timp de 15-20 zile, până la
ieşirea din burduf. Recoltarea pentru boabe se face cu combina când umiditatea acestora
este de 14%. În cazul folosirii prin păşunat, producţiile de masă verde sunt de 15-25 t/ha, iar
la folosirea prin cosit şi administrat la iesle, de 25-35 t/ha. La noi în ţară, în arealul ei de
cultură, secara dă producţii de 3000-5000 kg/ha boabe, însă media pe ţară este de
1800 kg/ha. Producţia de paie la secară este de două ori mai mare decât cea de boabe.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu