FORMAREA ŞI ALCĂTUIREA PROFILULUI DE SOL

Procesul general prin care se realizează schimbările fizice, chimice şi
biologice suferite de materia minerală şi organică de la suprafaţa litosferei sub
influenţa factorilor pedogenetici şi transformarea acestora într-o formaţiune nouă -
solul - poartă numele de proces de solificare.
Compuşii minerali, organici şi organo-minerali, rezultaţi în urma
proceselor de dezagregare, alterare şi sinteză a materiei minerale şi organice, se
depun şi se acumulează în masa solului într-o anumită ordine.
Straturile în care se acumulează compuşii respectivi se numesc orizonturi
de sol sau orizonturi genetice, iar succesiunea orizonturilor genetice, de la
suprafaţă şi până la roca generatoare, reprezintă profilul solului.
6.1. Formarea profilului de sol
Diferenţierea orizonturilor şi formarea profilului de sol, reprezintă urmarea
acţiunii diferitelor procese fizice, chimice şi biologice.
Procesele de bioacumulare, sunt întâlnite la toate solurile şi constau în
acumularea de substanţe organice mai ales sub formă de humus.
Consecinţa acestui proces este formarea la suprafaţa solului a orizontului
A.
A doua categorie de bioacumulare, este aceea din care rezultă materie
organică slab transformată aflată în diferite grade de humificare.
A treia categorie de bioacumulare are drept rezultat acumularea masivă de
resturi organice turbificate, orizontul format purtând denumirea de orizont turbos
(T).
Procese de eluviere şi iluviere. Aceste procese au un rol foarte important
în diferenţierea orizonturilor şi formarea profilului de sol.
Eluvierea (spălarea, levigarea), constă în deplasarea de către apă a unor
compuşi, de regulă din partea superioară spre adâncime.
Iluvierea, este procesul de depunere a acestor compuşi, undeva în profilul
solului.
17
În urma acestor procese se formează un orizont specific, argilo-iluvial, sau
texturat, notat cu Bt.
Procese specifice de alterare
Alterarea este un proces general de modificare chimică a mineralelor din
constituţia rocilor şi are drept efect formarea părţii minerale a solurilor.
Un proces specific de alterare este cel care duce la formarea orizontului B
cambic, notat cu Bv întâlnit la solurile cambice.
Procese de gleizare. Procesele de gleizare determină formarea unui
orizont specific - orizontul de glei - notat cu G, având o culoare caracteristică
vineţie, verzuie, albăstruie.
Procese de salinizare şi alcalizare. Salinizarea este procesul formării unor
soluri bogate în săruri solubile, iar alcalizarea este procesul de îmbogăţire a
complexului coloidal al solului în ioni de sodiu.
6.2. Alcătuirea profilului de sol
Profilul de sol reprezintă aspectul pe care îl are solul în secţiune
transversală de la suprafaţă şi până la intersecţia cu roca generatoare.
6.2.1. Orizonturile de sol şi caracterizarea lor
Profilul de sol prezintă o anumită succesiune a orizonturilor care pot fi
identificate pe teren, cu ajutorul unor proprietăţi specifice dintre care enumerăm
culoarea, tipul de humus, textura, structura, porozitatea, neoformaţiunile.
Orizontul de sol este un strat aproximativ paralel cu suprafaţa terenului,
care are o serie de proprietăţi morfologice cum ar fi : grosimea, culoarea, textura,
structura, consistenţa.
Principalele orizonturi de diagnoză a solurilor din ţara noastră sunt:
Orizontul A este un orizont mineral, format la suprafaţa solului mineral în
care s-a acumulat materie organică humificată.
Se disting trei feluri de orizonturi A:
A molic (mollis = moale, afânat) se notează cu Am şi are următoarele
caractere:
- culoarea, este închisă, structura grăunţoasă, glomerulară sau poliedrică,
grosime de cel puţin 25 cm, conţinut de materie organică de cel puţin 1 % pe
întreaga lui grosime şi de cel mult 35 % dacă partea minerală are peste 60 % argilă.
A umbric (umbra = umbră, culoare închisă), se notează cu Au, este
asemănător cu Am în ceea ce priveşte culoarea, cantitatea de materie organică,
structura, grosimea.
18
A ocric (ochros = pal, culoare deschisă), se notează cu Ao, este un orizont
deschis la culoare, sărac în materie organică.
Orizontul E este mineral, caracterizat printr-un conţinut mai scăzut de
argilă şi materie organică, se poate găsi în profil deasupra unui orizont Bt sau Bs
şi sub un orizont A sau O.
Orizontul B este situat sub orizontul A sau E, este un orizont mineral în
care se constată o îmbogăţire în argilă prin eluviere sau alterare.
Se disting trei feluri de orizonturi B:
B cambic (cambio , are = modificare, schimbare), este un orizont format
prin alterarea materialului parental, prezintă culori mai închise decât, această
structura poliedrică, textura fină, grosime de cel puţin 10 cm. este notat cu
simbolul Bv.
B argiloiouvial (argilla = argilă), sau B textural, se notează cu Bt şi
prezintă culori diferite, brun, negru, roşu, structură poliedrică sau prismatică, cu
acumulare de argilă.
B spodic (spodos = cenuşă) se notează cu simbolurile Bs, Bhs şi Bh, este
un orizont format din acumulare de material amorf (materie organică Bh,
sescvioxizi Bs, humus iluvial şi sescvioxizi Bhs ) nu are structură.
Orizontul C este situat în partea inferioară a profilelor de sol, fiind
reprezentat prin roci. Orizontul C, este un orizont mineral în care se acumulează
carbonaţi.
Orizontul R este un orizont mineral situat la baza profilului, constituit din
roci compacte.
Orizontul O (organic) s-a format la suprafaţa solului în condiţiile unui
mediu nesaturat cu apă, cea mai mare parte a anului.
Orizontul T (turbos) este un orizont organic format în condiţiile unui
mediu saturat în apă, constituit din material organic provenit din muchi,
Cyperaceae, Juncaceae, cu grosime minimă de 20 cm.
Orizontul G (gleic) este un orizont mineral, format în condiţiile unui
mediu saturat în apă, cel puţin o parte din an, determinat de apa freatică situată la
mică adâncime.
Se găseşte sub orizontul T, A sau B.
Orizonturi de tranziţie - trecerea de la un orizont la altul se face în unele
cazuri tranşant, dar şi în mod lent, printr-un orizont de trecere numit de tranziţie.
Principalele orizonturi de tranziţie sunt : A/c, A/B, A/R, A/G, E/B, B/C, B/R, B/G
şi C/G.