luni, 10 iunie 2013

CAPITOLUL 1 OBIECTUL ŞI ROLUL PEDOLOGIEI ÎN DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI AGRICOLE

1.1. Obiectul şi definiţia pedologiei
Pedologia este ştiinţa care, se ocupă cu studiul solului sub aspectul
genezei, evoluţiei, caracterelor morfologice, proprietăţilor fizice, chimice şi
biologice, clasificării, repartiţiei geografice, utilizării raţionale.
Etimologic, termenul de “Pedologie” este de origine greacă, provenind din
cuvintele “pedon” (teren, sol, ogor) şi “logos” (discuţie, vorbire în sensul de
studiu).
Pedologia este o ştiinţă, deoarece are un obiect de studiu, o evoluţie, legi şi
metode proprii de cercetare.
SOLUL este formaţiunea naturală cea mai recentă de la suprafaţa
uscatului, reprezentată printr-o succesiune de straturi naturale care s-au format şi
se formează prin alterarea rocilor şi a resturilor organice prin acţiunea de
conlucrare a factorilor fizici, chimici şi biologici, de la contactul litosferei cu
atmosfera, sub influenţa hotărâtoare a climei.
Solul, rezultat în urma proceselor profunde de transformare a rocilor,
mineralelor şi resturilor organice, este mediu de viaţă pentru plante, fiind
principalul mijloc de producţie în agricultură.
1.2. Evoluţia pedologiei ca ştiinţă
Pedologia este considerată ca ştiinţă de sine stătătoare, începând cu anul
1883, an în care au apărut lucrările lui V.V. Dokuceaev care este considerat
fondatorul pedologiei ca ştiinţă.
In ţara noastră Ion Ionescu de la Brad, în monografiile despre judeţele
Putna, Dorohoi, Mehedinţi, face prezentarea şi descrierea solurilor pe regiuni
naturale, subliniind influenţa climei asupra formării solului.
2
Lui Gheorghe Munteanu Murgoci (1872-1925) i se recunoaşte meritul şi
calitatea de fondator al pedologiei ca ştiinţă în ţara noastră şi care întocmeşte
prima hartă agro-pedologică a României, împreună cu Emil Protopopescu - Pache.
Dintre personalităţile de prestigiu ale ştiinţei solului care s-au remarcat
prin lucrările lor atât pe plan naţional cât şi internaţional demne de menţionat
sunt: N.Cernescu, M.Popovăţ, N.Bucur, C.D.Chiriţă, C.V.Oprea, Gr.Obrejanu,
C.Teşu, Er. Merlescu, etc.
1.3. Principii, legi şi metode de cercetare în pedologie
În pedologie, se poate vorbi de următoarele principii mai importante:
a) Principiul paralelismului fito-pedo-climatic. Potrivit acestui principiu
în natură există o interdependenţă între climă, vegetaţie şi sol.
b) Principiul evoluţiei, enunţat de Wiliams, evidenţiază faptul că solurile
evoluează continuu, în fazele incipiente de formare a solului evoluţia este mai
intensă, apoi din ce în ce mai lentă, ca urmare a realizării unui echilibru între sol
şi factorii de solificare.
Principalele legi care acţionează în pedologie sunt:
a) legea constanţei grosimii orizontului A cu tipul de sol;
b) legea alungirii continue a orizontului B;
c) legea repartiţiei acumulările de solificare în profilul solului;
d) legea comportării specifice a orizonturilor solului când sunt folosite ca
substraturi nutritive pentru plante;
Ca orice ştiinţă pedologia foloseşte metode proprii de cercetare dintre
care amintim:
a) Descrierea morfologică. Este metoda care constă în precizarea
macroscopică şi microscopică a însuşirilor solului (grosime, culoare, structură,
care permit recunoaşterea tipului de sol).
b) Cartarea pedologică. Constă în identificarea pe teren, delimitarea
spaţială şi cercetarea tipurilor, subtipurilor şi variaţiilor de sol existente pe un
anumit teritoriu.
c) Analiza fizico-chimică. Prin analiza fizico-chimică se determină
cantitativ componentele chimice ale solului.
d) Experienţele în câmp şi în vase de vegetaţie, permit scoaterea în
evidenţă a însuşirilor solului care nu pot fi determinate prin descrierea
morfologică sau analiza fizico-chimică.
3
1.4. Rolul pedologiei în dezvoltarea producţiei agricole
Pedologia are un rol important în rezolvarea unor probleme prioritare ale
producţiei agricole şi anume:
- cunoaşterea detaliată a resurselor de sol;
- evaluarea capacităţii productive a terenurilor agricole;
- stabilirea şi aplicarea diferenţiată a tehnologiilor de cultură;
- stabilirea de indicatori pedogenetici şi parametri necesari pentru
ameliorarea solurilor slab productive şi protecţia solurilor împotriva degradării;
- prevenirea, limitarea şi combaterea poluării solului;
- sporirea suprafeţei arabile prin amenajarea unor terenuri nefolosite încă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu