2.3.1 Pajişti zonale

2.3.1 Pajişti zonale
2.3.1.1 Zona stepei
Cuprinde Bărăganul de est (20-100 m altitudine), sudul Moldovei şi Centrul
Dobrogei (100-200 m altitudine), cu temperaturi medii de 10,4-11,50C, precipitaţii anuale
350-500 mm, solurile predominante fiind cernoziomurile, bălane şi litice (în Dobrogea).
Suprafaţa pajiştilor permanente este 90 000 ha, cu 4 tipuri şi 7 subtipuri de pajişti. Exemple
de tipuri de pajişti: Festuca valesiaca-Stipa ucrainica; Poa bulbosa-Artemisia austriaca.
2.3.1.2 Zona silvostepei
Răspândită în Câmpiile periferice ale Carpaţilor (Silvostepa nordică cu
Depresiunea Jijiei şi Silvostepa sudică cu Podişul Bârladului şi Piemontul Rîmnic-Buzău,
Podişul Dobrogei, Câmpiile Bărăganului de Vest, Burnasului, Olteniei, Timişului şi
Crişurilor). Altitudinea este de 50-150 m în regiunile de câmpie şi 50-250 m în Podişul
Bârladului, Podişul Dobrogei, solurile caracteristice sunt cernoziomuri cambice,
cernoziomuri argiloiluviale, litosoluri şi rendzine, temperaturi medii 9,0-10,40C (10,80C),
precipitaţiile însumează 470-550 (600) mm. Suprafaţa pajiştilor este de 250 000 ha, cu
7 tipuri şi 8 subtipuri de pajişti. Exemple de tipuri de pajişti: Festuca valesiaca-Medicago
falcata; Stipa capillata; Bothriochloa ischaemum; Poa bulbosa-Artemisia austriaca.
2.3.1.3 Zona nemorală
Suprafaţa pajiştilor permanente este de 400 000 ha, răspândite în 2 subzone cu 11
tipuri şi 19 subtipuri de pajişti.
a. Subzona pădurilor de stejari mezofili. Se găseşte în Depresiunea Transilvaniei
(Câmpia Transilvaniei şi Podişul Tîrnavelor), cu altitudini de 250-400 m şi nordul
Podişului Moldovei (Podişul Sucevei) cu altitudini de 200-350 m. Temperaturi medii de
8,5-10,00C, suma precipitaţiilor de 550-700 mm, solurile sunt brune argiloiluviale, brune
luvice, brune eumezobazice, pseudorendzine, luvisoluri, cenuşii. Exemple de tipuri de
pajişti:
 în Câmpia Transilvania: Festuca rupicola-Carex humilis; Festuca
rupicola-Brachypodium pinnatum.
 în Podişul Tîrnavelor: Festuca rupicola-Agrostis tenuis.
 în Podişul Sucevei: Festuca valesiaca-Brachypodium pinnatum;
Bothriochloa ischaemum.
b. Subzona pădurilor de stejari submezofili-termofili
Răspândită în Câmpia Munteniei şi Olteniei, Piemonturile din Banat şi Crişana,
cu altitudini de 100-300 m. Temperaturi medii de 9,0-10,50C, suma precipitaţiilor 500-
700 mm, solurile sunt cernoziomuri argiloiluviale, brune argiloiluviale, brune-luvice (în
vestul ţării), brun-roşcate, brune luvice, vertisoluri (în sudul ţării). Exemple de tipuri de
pajişti: Poa pratensis; Festuca valesiaca, Festuca valesiaca-Festuca rupicola,
Bothriochloa ischaemum, Cynodon dactylon.
2.3.1.4 Etajul nemoral
Pajiştile permanente ocupă 2 600.000 ha, grupate în 2 subetaje cu 16 tipuri şi 17
subtipuri de pajişti.
a. Subetajul pădurilor de gorun şi de amestec de gorun
Pajiştile ocupă 1 000 000 ha pe dealurile piemontice subcarpatice şi Podişul
Moldovei, cu altitudini de (200) 300-600 (700) m, temperaturi medii 7,5-9,00C, suma
precipitaţiilor (550) 650-750 (850) mm, solurile sunt brune argiloiluviale, brune, luvice,
brune eumezobazice, luvisoluri, rendzine, pseudorendzine, cenuşii. Exemple de tipuri de
pajişti: Agrostis tenuis-Festuca rupicola, Festuca rupicola-Danthonia provincialis,
Festuca rupicola-Onobrychis viciifolia, Festuca valesiaca, Agrostis tenuis-Poa pratensis,
Bothriochloa ischaemum.
b.Subetajul pădurilor de fag şi de amestec de fag cu răşinoase
Suprafaţa ocupată de pajişti este de 1 600 000 ha, răspândită pe dealuri înalte şi
munţi mijlocii (Subcarpaţii, Depresiunea Transilvaniei şi Podişul Moldovei), cu altitudini
de (300) 600-1350 (1450) m, temperaturi medii de 4,5-7,50C, suma precipitaţiilor 750-
1100 (1200) mm, soluri brune, brune luvice, brune acide şi local brune feriiluviale.
20
Exemple de tipuri de pajişti: Agrostis tenuis-Festuca rubra, Cynosurus cristatus,
Danthonia provincialis-Festuca rubra, Festuca pratensis, Arrhenatherum elatius,
Trisetum flavescens, Nardus stricta, Deschampsia caespitosa, Rumex alpinus.
2.3.1.5 Etajul boreal (păduri de molid)
Răspândit în partea mijlocie şi superioară a Munţilor Carpaţi, pajiştile ocupând o
suprafaţă de 1 000 000 ha, grupate în 8 tipuri şi 11 subtipuri de pajişti. Altitudini (1300)
1200-1600 (1750) m în nord şi 1300-1850 m în sud, temperaturi medii 0,5-4,50C, suma
precipitaţiilor 1000-1200 mm, solurile sunt brune feriiluviale, podzoluri, brune acide, brune,
rendzine, regosoluri, litosoluri. Exemple de tipuri de pajişti: Festuca rubra, Festuca ovina,
Festuca rubra ssp. Commutata, Festuca rubra ssp .commutata-Nardus stricta, Nardus
stricta, Deschampsia caespitosa-Festuca rubra; Festuca rupicola, Rumex alpinus.
2.3.1.6 Etajul subalpin (jnepenişuri)
Răspândit în munţii înalţi, altitudini 1700 (1800)-2100 (2200) m, temperaturi
medii 0,50C până la -1,50C, suma precipitaţiilor peste 1200 mm, solurile caracteristice
sunt podzoluri brune feriiluviale, rendzine, litosoluri. Pajiştile ocupă o suprafaţă de
66 000 ha, cu 4 tipuri şi 5 subtipuri. Exemple de tipuri de pajişti: Festuca ovina ssp.
Sudetica, Festuca rubra ssp. commutata-Nardus stricta, Nardus stricta-Potentilla
ternata, Festuca amethystina-Festuca versicolor.
2.3.1.7 Etajul alpin
Răspândit în munţii înalţi, cu altitudini peste 2000 m în nord şi 2100-2200 în sud,
temperaturi medii de la -1,50C până la -2,50C, suma precipitaţiilor 1300-1400 mm,
solurile sunt humicosilicatice, rendzine, litosoluri. Se întâlnesc 2 tipuri şi 4 subtipuri de
pajişti, ocupând o suprafaţă de 40 000 ha. Exemple de tipuri de pajişti: Carex curvula,
Juncus trifidus-Agrostis rupestris.
2.3.2 Pajişti intrazonale
2.3.2.1 Pajişti din lunci şi depresiuni
Suprafaţa cu pajişti ocupă 369 100 ha, grupate în 11 tipuri şi 9 subtipuri, răspândite
în Lunca Dunării, Oltului, Siretului, Mureşului, Someşului, Jiului, Tîrnavelor etc.,
depresiuni intra şi submontane. Solurile sunt aluviale, cernoziomuri, cernoziomoide, brune,
negre clinohidromorfe, lăcovişti gleice. Exemple de tipuri de pajişti: Lolium perenne-
Trifolium repens, Festuca pratensis-Poa pratensis, Arrhenatherum elatius-Dactylis
glomerata, Agrostis stolonifera-Agropyron repens, Nardus stricta, Molinia coerulea.
2.3.2.2 Pajişti de sărături (halofile)
Răspândite în Câmpia Română (luncile Buzăului, Călmăţuiului, Ialomiţei şi
Câmpia aluvială a Siretului), Câmpia de vest (Banat, Crişana), Podişul Moldovei, local în
Transilvania, pe o suprafaţă de 47 000 ha, solurile fiind aluviale, vertisoluri, lăcovişti (toate
salinizate sau alcalinizate), soloneţuri şi solonceacuri. Pajiştile sunt grupate în 5 tipuri şi
7 subtipuri. Exemple de tipuri de pajişti: Puccinellia limosa, Festuca pseudovina-Artemisia
maritima, Beckmannia eruciformis-Agrostis stolonifera, Salicornia europaea-Suaeda.
2.3.2.3 Pajişti de nisipuri (psamofile)
Ocupă o suprafaţă de 10 000 ha, în Câmpia Careiului, Câmpia Olteniei (Băileşti,
Romanaţi), Câmpia Tecuciului, Câmpia Română, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre.
Solurile sunt nisipuri semifixate şi psamosoluri. Pajiştile psamofile cuprind 4 tipuri şi
1 subtip. Exemple de tipuri de pajişti: Festuca vaginata, Bromus tectorum, Carex
colchica, Elymus giganteus.