9.1. Importanţa lucrărilor solului
Lucrările solului reprezintă procesele tehnologice care se execută în
scopul modificării însuşirilor solului în vederea creării mediului potrivit pentru
dezvoltarea plantelor.
Lucrările solului se execută astfel încât să se realizeze următoarele
obiective: reglarea însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale solului, distrugerea
buruienilor, a unor dăunători, încorporarea în sol a îngrăşămintelor şi a resturilor
vegetale.
Principalele lucrări ale solului sunt: aratul, desfundatul, grăpatul,
cultivaţia, tăvălugitul, lucru cu freza, etc.
Procesele tehnologice care au loc în sol în urma executării acestor lucrări
sunt: afânarea, mărunţirea, întoarcerea, amestecarea, nivelarea, tasarea,
modelarea.
9.2. Arătura
Arătura este considerată lucrarea de bază a solului prin care se realizează
desprinderea solului în brazde, mărunţirea, răsturnarea brazdelor pe o adâncime
determinată din stratul arabil.
Arătura se execută cu plugul, organul de lucru al plugului este trupiţa.
Prin arătură se realizează:
- îngroparea la fundul brazdei a stratului superficial de sol cu însuşiri
fizice modificate şi aducerea la suprafaţă a stratului structurat;
- încorporarea resturilor vegetale, a buruienilor şi îngrăşămintelor;
- afânarea prin care se realizează aerarea şi încălzirea solului;
- înmagazinarea unor cantităţi mari de apă în sol.
9.2.1. Condiţiile care determină calitatea arăturii
Calitatea arăturii se apreciază după următorii indicii de calitate:
- epoca de executare în raport cu cerinţele agrotehnice;
- adâncimea brazdei;
31
- lăţimea brazdei;
- gradul de bolovănire (mărunţire);
- gradul de îngropare a resturilor organice şi a îngrăşămintelor;
- gradul de vălurire;
- existenţa gresurilor;
9.2.1.1. Epoca de executare
Arătura trebuie efectuată la un conţinut optim de umiditate de 50- 65% din
capacitatea solului pentru apă.
La un conţinut prea mare de umiditate, rezultă brazde în curele, fâşii care
se mărunţesc foarte greu iar dacă umiditatea este prea mică rezultă bolovani care
de asemeni se mărunţesc greu. Momentul optim de executare a arăturii este
imediat după recoltarea şi eliberarea terenului de cultura premergătoare.
După epoca de executare arăturile sunt de vară, de toamnă şi de primăvară.
a) Arătura de vară se efectuează după culturi care se recoltează vara
(borceagul, rapiţa, orz, grâu, ovăz, cartofi timpurii, mazăre, in), destinată atât
pentru culturi de toamnă dar şi pentru culturi de primăvară.
Adâncimea arăturii de vară depinde de umiditatea solului, şi de plantele ce
urmează a fi cultivate.
Pentru culturile de toamnă adâncimea este de 20 - 25 cm, pentru cele de
primăvară 25 - 30 cm, iar pentru culturile succesive de 15 - 20 cm.
Arătura de vară se execută cu plugul în agregat cu grapa stelată care
realizează şi o uşoară nivelare a solului, reducându-se evaporarea apei.
b) Arătura de toamnă se efectuează după culturi care se recoltează
toamna (porumb pentru boabe, floarea soarelui, soia, sfeclă pentru zahăr, cartof de
toamnă).
Pentru culturile ce urmează a se semăna toamna, adâncimea este de 15 - 20
cm şi se execută cu plugul în agregat cu grapa stelată care realizează o mai bună
mărunţire şi aşezare a solului.
Pentru culturile de primăvară adâncimea arăturii este de 20 - 30 cm în
funcţie de condiţiile de sol, gradul de îmburuienare şi de planta cultivată.
c) Arătura de primăvară nu se practică deoarece prezintă multe
neajunsuri cum ar fi, pierderea apei din stratul de sol prelucrat, patul germinativ se
pregăteşte în mod necorespunzător, suprapunerea momentului efectuării arăturii
cu cel al executării lucrărilor de pregătire a patului germinativ.
32
Pe terenurile rămase nearate din toamnă, arătura de primăvară se face la
adâncimea de 15 - 20 cm, imediat ce solul se poate lucra. Arăturile se grăpează
concomitent cu grapa stelată, care are rol în mărunţirea şi aşezarea solului şi de a
micşora pierderile de apă din sol.
9.2.1.2. Adâncimea brazdei
Adâncimea la care se execută arătura se stabileşte în funcţie de condiţiile
de climă şi de tipul de sol, de starea culturală a terenului, precum şi de cerinţele
plantelor de cultură.
După adâncimea de execuţie, arăturile se clasifică în arături superficiale,
normale, adânci, foarte adânci, şi de desfundare.
1. Arătura superficială se execută în următoarele cazuri:
- la pregătirea terenului pentru culturi succesive, pentru cerealele de
toamnă semănate după premergătoare târzii când umiditatea solului nu permite o
arătură normală, primăvara pe terenurile rămase nearate, în zonele umede dacă
arătura de toamnă s-a tasat, pe solurile unde stratul cu humus de la suprafaţă este
subţire.
Arătura superficială se execută la adâncimea de 15 - 20 cm.
2. Arătura normală se execută la adâncimea de 18 - 20 cm şi este
destinată pentru însămânţarea unor culturi cu înrădăcinare superficială (cereale
păioase), dacă în anul anterior a fost efectuată o arătură mai adâncă.
3. Arătura adâncă se efectuează toamna sau vara, pentru cultura care se
însămânţează primăvara. Adâncimea de executare este de 21- 30 cm şi se
stabileşte în funcţie de tipul de sol şi de felul plantei.
4. Arătura foarte adâncă se practică pe solurile argiloase, grele,
compacte, pentru afânarea, aerisirea şi încălzirea lor, precum şi pe terenurile cu
exces de umiditate pentru a permite infiltrarea apei.
Adâncimea la care se execută acest tip de arătură este de 31 - 40 cm,
făcându-se periodic odată la 3 - 5 ani.
5. Arătura de desfundare se efectuează cu plugul de desfundat la 40 - 80
cm, pentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi viticole.
Când mai mulţi ani la rând arătura se execută la aceeaşi adâncime se
formează hardpanul (talpa plugului) care este greu străbătută de rădăcinile
plantelor, motiv pentru care se recomandă ca pe acelaşi teren, adâncimea de
executare a arăturii să alterneze de la un an la altul.
33
9.2.2. Metode de executare a arăturii
1. Aratul la cormană - lucrarea se începe la mijlocul parcelei, brazda
fiind răsturnată spre dreapta, a doua brazdă se trasează lângă prima, formându-se
o coamă, a treia brazdă se trasează tot lângă prima, astfel că brazdele cu soţ sunt
în dreapta iar cele fără soţ sunt trasate în stânga primei brazde.
La încheierea arăturii parcela va prezenta o coamă pe mijloc şi două rigole
pe margini.
2. Aratul în lături - plugul se introduce în lucru la marginea din dreapta
parcelei şi se întoarce pe marginea din stânga; brazdele fiind răsturnate spre
dreapta, vor forma câte o coamă pe marginile parcelei.
Ultima brazdă este trasată pe mijloc, formându-se o rigolă.
3. Aratul pe sărite - terenul se împarte în mai multe parcele, cele cu soţ se
vor ara în lături iar parcelele fără soţ se vor ara la cormană. Prin această metodă
denivelările în urma aratului (coamele şi şanţurile) se reduc la jumătate, datorită
răsturnării brazdei de la margine (la parcela arată în lături) în rigola formată la
marginea parcelei vecine (care a fost arată la cormană).
4. Aratul într-o singură parte - se execută cu plugul reversibil şi este
obligatorie pe terenurile în pantă supuse eroziunii.
Brazda este răsturnată în ambele sensuri doar într-o singură parte,
rezultând o arătură fără coame şi fără şanţuri.
Ca o regulă generală se recomandă ca pe aceeaşi parcelă, anual să se
alterneze metoda de executare a arăturii în vederea reducerii denivelărilor.
9.3. Lucrările superficiale ale solului
Lucrările solului executate cu grapa, cultivatorul, tăvălugul sunt lucrări
superficiale şi se execută în principal pentru pregătirea patului germinativ.
9.3.1. Lucrarea solului cu grapa
Prin grăpat se realizează afânarea şi mărunţirea solului pe o adâncime de 3
- 12 cm, amestecarea stratului superficial de sol, distrugerea buruienilor în
vegetaţie sau în curs de răsărire, nivelarea solului.
Grăpatul se execută cu diferite tipuri de grape: grapa cu colţi reglabili
(GCR - 1,7) sau rigizi (GCM - 1,0), grapa cu stele cu colţi drepţi - grapă stelată
(GS - 1,2), grapă stelată cu colţi curbaţi - sapă rotativă (SR - 4,5), grapa cu discuri
(GD - 3,3; GDU - 3,4 M).
34
Grapele se folosesc în următoarele cazuri:
a) grăparea concomitentă cu efectuarea arăturii, cu scopul de a mărunţi
bulgării, a aşeza şi nivela solul, se foloseşte grapa stelată cuplată în urma
plugului;
b) grăparea solului de la efectuarea arăturii şi până la pregătirea patului
germinativ (de 1 - 2 ori), se folosesc grapele cu discuri, dacă solul este bolovănos
sau grapele cu colţi reglabili, dacă solul este mărunţit, dar a format crustă;
c) grăparea unor culturi înainte de răsărire, dacă s-a format crustă
(porumb, soia, fasole) sau în primele faze de vegetaţie;
d) grăparea lucernierelor, trifoiştilor şi pajiştilor primăvara devreme sau
după fiecare coasă, realizându-se distrugerea crustei, afânarea stratului superficial
al solului, distrugerea buruienilor, strângerea resturilor organice, favorizarea
lăstăririi plantelor. Se folosesc grapele cu colţi, sapa rotativă sau grapa cu discuri;
e) grăparea miriştilor cu grapa cu discuri în situaţia în care arătura nu se poate
efectua imediat după recoltarea premergătoarei, lucrarea numindu-se dezmiriştire;
f) grapa cu discuri se foloseşte înaintea arăturii de toamnă pentru
distrugerea resturilor vegetale rămase după recoltarea porumbului, florii soarelui.
9.3.2. Lucrarea solului cu cultivatorul
Acţionează asupra solului de la suprafaţă, pe adâncimea de 3- 18 cm,
lucrarea se poate face pe toată lăţimea de lucru (cultivaţie totală) pentru pregătirea
terenului în vederea însămânţării sau se poate face între rândurile de plante
semănate la distanţe mari (cultivaţie parţială sau prăşit).
Cultivatoarele pot fi echipate cu organe active în formă de săgeată, cuţit
unilateral, daltă, rariţă, şi se folosesc în următoarele cazuri:
a) la pregătirea patului germinativ, (cultivaţie totală);
b) la deschiderea rigolelor în cazul irigării culturilor prin brazde sau
muşuroitul la cartof;
c) pentru mobilizarea adâncă, fără întoarcerea stratului de sol;
d) la lucrarea solului între rândurile de plante, semănate,în rânduri
distanţate;
e) la întreţinerea pajiştilor;
35
9.3.3. Lucrarea solului cu tăvălugul
Lucrarea cu tăvălugul se face în scopul pregătirii terenului pentru
însămânţare sau ca lucrare de întreţinere în cazuri speciale, se execută cu
tăvălugul neted 3TN - 1,4 sau tăvălugul inelar 3TI - 5,5.
Prin tăvălugire se realizează tasarea stratului superficial de sol, mărunţirea
bulgărilor rămaşi de la arătură, punerea în contact cu solul a seminţelor.
Tăvălugul se foloseşte:
a) când însămânţarea se face în sol uscat pentru a pune seminţele în
contact cu solul;
b) la pregătirea patului germinativ;
c) pentru tasarea stratului de sol prea afânat când se pregăteşte patul
germinativ pentru seminţe mici.
Lucrarea se efectuiază cu tăvălugul neted sau inelar în momentul când
solul nu aderă de suprafaţa acestuia din cauza umidităţii.
9.4. Sistemele de lucrări ale solului
Totalitatea lucrărilor solului şi ordinea de executare reprezintă sisteme de
lucrări ale solului.
Principalele sisteme de lucrări ale solului sunt următoarele:
- sistemul de lucrări pentru culturi de toamnă;
- sistemul de lucrări pentru culturi de primăvară;
- sistemul de lucrări pentru culturi succesive;
- sistemul minim de lucrări ale solului.
9.4.1. Sisteme de lucrări pentru culturi de toamnă
Sistemele de lucrări ale solului pentru culturile care se însămânţează
toamna (grâu de toamnă, orz de toamnă, secară, borceag de toamnă, rapiţă) depind
de planta premergătoare.
1. După premergătoarele timpurii - după culturile care se recoltează la
sfârşitul primăverii sau în timpul verii cum ar fi borceagul, cartofii timpurii,
rapiţa, mazărea, cerealele păioase, lucrările care se aplică se vor diferenţia după
tipul de sol, fertilitatea, starea culturală, umiditatea solului.
După recoltarea plantelor premergătoare se efectuează arătura cu plugul în
agregat cu grapa stelată, adâncimea de lucru 18- 22 cm în scopul păstrării rezervei
de apă din sol.
36
În perioada de la arat şi până la însămânţare se efectuează 1- 3 lucrări cu
grapa pentru a menţine solul afânat, fără bulgări şi fără buruieni. Aceste lucrări se
efectuează cu grapa cu discuri, dacă arătura prezintă bulgări şi buruieni sau cu
grapa cu colţi reglabili dacă s-a format crusta.
Pregătirea patului germinativ se face cu grapa cu discuri prin 1- 2 lucrări.
Dacă terenul este nivelat, mărunţit, fără buruieni, pregătirea patului germinativ se
poate face numai cu combinatorul.
În verile secetoase când datorită lipsei apei din sol, terenul este prea uscat
ci se efectuează o lucrare superficială cu grapa cu discuri la 8- 12 cm sau cu
plugul şi grapa stelată la 12- 15 cm, în vederea păstrării apei în sol.
Lucrarea se numeşte dezmiriştit, urmând ca arătura să se efectueze după
căderea primelor precipitaţii.
2. După premergătoarele târzii - suprafeţe destul de mari ocupate cu
culturile de toamnă sunt însămânţate după premergătoare târzii (floarea soarelui,
porumb, soia, sfecla de zahăr).
În acest scop toate lucrările solului şi pregătirea patului germinativ
trebuiesc realizate într-un timp scurt de la eliberarea terenului de cultura
premergătoare.
Lucrările care se efectuează în aceste situaţii sunt:
- arătura, la adâncimea de 18- 22 cm, cu plugul în agregat cu grapa stelată;
- mărunţirea bulgărilor, prin 1- 3 lucrări cu grapa cu discuri;
- pregătirea patului germinativ, prin 1- 2 lucrări cu grapa cu discuri şi
combinatorul.
9.4.2. Sistemul de lucrări pentru culturi de primăvară
Pentru culturile de primăvară, sistemul de lucrări cuprinde arătura şi 1 - 4
lucrări superficiale.
Arătura este lucrarea care se execută în anul precedent, adâncimea variază
între 20 şi 30 cm, frecvent între 22 - 28 cm. In funcţie de textura solului, de
grosimea orizontului A, dar şi de planta de cultură.
Lucrările superficiale se execută în perioada de la desprimăvărare şi până
la însămânţare, se fac în scopul pregătirii de calitate a patului germinativ.
a) Pentru culturile care se seamănă primăvara mai devreme (mazărea,
borceagul, lucerna, trifoiul, inul, sfecla, cartoful) prima lucrare se face cu grapa cu
37
colţi reglabili, după ce solul s-a zvântat. Această lucrare este suficientă pentru
pregătirea patului germinativ dacă terenul este curat de buruieni şi afânat.
b) Pentru culturile care se seamănă primăvara mai târziu (sfârşitul lunii
aprilie-începutul lunii mai), sistemul de lucrări ale solului se compune dintr-o
lucrare aplicată primăvara devreme cu grapa cu colţi reglabili şi bara de nivelare,
şi 3 - 5 lucrări cu grapa cu discuri.
9.4.3. Sistemul de lucrări pentru culturile succesive
Culturile succesive sau duble, se seamănă imediat după recoltarea
plantelor premergătoare, la sfârşitul primăverii sau începutul verii.
Culturile succesive se pretează în zonele unde precipitaţiile sunt bine
repartizate în perioada de vegetaţie sau în sistem irigat, iar însămânţarea să se facă
cât mai aproape de momentul recoltării premergătoarelor.
Din acest motiv, este necesar ca terenul să fie eliberat cât mai repede iar
arătura să se execute imediat după recoltarea plantei premergătoare când solul este
mai umed.
Adâncimea arăturii variază între 15 - 20 cm în funcţie de umiditatea
solului. În continuare terenul se pregăteşte cu 1 - 2 lucrări cu grapa cu discuri în
agregat cu grapa cu colţi reglabili sau cu tăvălugul neted.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu